DICOM vs JPEG: de ce formatul contează pentru diagnosticul radiografic
Tehnică imagistică · Dr. Robert Purdoiu · 4 iulie 2026
Când trimiți o radiografie ca JPEG sau ca poză a ecranului, arunci exact informația de care are nevoie radiologul. Diferența dintre DICOM și JPEG nu este una tehnică abstractă — schimbă ce se poate și ce nu se poate diagnostica.
Ce pierzi cu JPEG
- Adâncimea de biți. DICOM păstrează până la 12–16 biți per pixel (mii de nuanțe de gri). JPEG comprimă la 8 biți (256 de nuanțe). Leziunile subtile de țesut moale trăiesc tocmai în nuanțele pe care JPEG le elimină.
- Fereastra dinamică. În DICOM, radiologul ajustează contrastul și luminozitatea (windowing) post-achiziție — vede și osul, și țesutul moale din aceeași imagine. Un JPEG e „înghețat” la o singură setare.
- Metadatele. DICOM include parametrii de expunere, scara, orientarea. JPEG le pierde.
- Compresia cu pierderi. JPEG introduce artefacte care pot mima sau ascunde patologie.
Ce să faci
Exportă din aparat în format DICOM, nu „salvează ca imagine”. Aproape orice sistem de radiologie digitală (CR/DR) are opțiunea de export DICOM sau transfer prin protocol DICOM. Dacă nu găsești setarea, îți spunem exact unde e pentru modelul tău.
Concluzie
Un JPEG poate fi acceptabil pentru o fractură evidentă. Pentru orice altceva — torace, abdomen, leziuni subtile — DICOM nu e un moft, e condiția minimă pentru un diagnostic corect.